Alergii, sensibilități și intoleranțe alimentare. Diferențe, cauze și simptome

Înainte de a aborda separat și în mod amănunțit acest vast și foarte important subiect, consider că este necesar să explicăm, încă de la început, pentru corecta înțelegere a situației, cei 3 termeni vehiculați – este vorba de alergii, de sensibilitate și de intoleranțe. Astfel, alergiile au o cauză imunitară, iar reacțiile de regulă imediat și întotdeauna după consumarea unui anume aliment, simptomele specifice fiind iritații ale pielii, umflături și urticarii. Sensibilitățile, pe de altă parte, pot însemna mai multe lucruri; unii specialiști consideră că sensibilitățile și intoleranțele sunt sinonime, pe când alții le văd ca fiind diferite, neexistând consens în lumea medicală actuală.

De altfel, sensibilitățile alimentare propriu-zise sunt încă un subiect destul de puțin înțeles de către medici. Se consideră că sensibilitățile sunt manifestări cronice, estimându-se că acestea afectează până la o treime din populație, cauza fiind, se pare, tot una de natură imunitară. În ceea ce privește simptomele, pot exista manifestările tipice alergiilor, la care se adaugă cele specifice intoleranțelor, adică balonare, flatulență, greață și dureri abdominale. În cazul intoleranțelor, simtomele (cele tocmai menționate) apar în intervalul următor consumării alimentelor care le cauzează, cauza nefiind un răspuns imunitar, ci o incapacitate de a digera în mod corect respectiva hrană. Repet, însă: o parte dintre specialiștii importanți ai lumii consideră intoleranțele și sensibilitățile ca fiind același lucru.

Un loc aparte în tot acest spectru de afecțiuni îl ocupă, cu siguranță, boala celiacă. Aceasta este o boală autoimună foarte serioasă care apare la persoanele cu predispoziție genetică și se manifestă din cauza ingerării glutenului (principala proteină din grâu, dar și din alte cereale), conducând la afectarea gravă a intestinului subțire și la diminuarea drastică a absorbției nutrienților din hrană. Se estimează că 1% din populația lumii suferă de această afecțiune și se consideră că aceasta se poate transmite ereditar, urmașii celor afectați prezentând un risc de 10% de a dezvolta boala. Netratată, boala celiacă poate conduce la probleme de săntate grave, printre acestea numărându-se alte afecțiuni autoimune cum ar fi diabetul de tip I, scleroza multiplă, anemia, osteoporoza, infertilitatea, dermatita herpetiformă, pierderea sarcinii, epilepsia, demența, migrenele sau cancerul intestinal. (1)

Sensibilitatea la gluten non-celiacă este o altă afecțiune studiată cu atenție în prezent. Astfel, un procentaj semnificativ al populației (nu există un acord unanim în privința ponderii de populație afectată, dar unii specialiști aveansează chiar cifra de 100% ca fiind afectată, într-o măsură mai mare sau mai mică) constată manifestări neplăcute după ingerarea glutenului, deși prin testare s-a dovedit că nu suferă de boala celiacă sau de alergie la grâu. Cu toate acestea, mare parte a pacienților acuză simptome atât gastrointestinale, cât și nongastrointestinale, toți beneficiind de îmbunătățiri semnificative odată ce au adoptat o dietă fără gluten. (2) Principalele simptome ale sensibilității la gluten non-celiacă sunt: dureri de cap, minte înțețoșată, dureri articulare, picioare, brațe sau degete amorțite. Aceste simptome pot apărea la câteva ore sau chiar zile după ingerarea glutenului (3). De asemenea, se manifestă și alte simptome specifice, de natură gastrointestinală, cum ar fi balonare, dureri abdominale, diaree, greață, ulcerații bucale sau constipație (4).

Alergiile alimentare se pot dezvolta, în 90% dintre cazuri, la unul dintre următoarele 8 alimente: lapte, ouă, arahide, alune (nuci, alune de pădure, pecan, nuci braziliene), soia, grâu (și alte cereale), pește, fructe de mare. Cu toate astea, orice ingredient poate declanșa o alergie, printre cele mai puțin comune numărându-se porumbul, gelatina, carnea, semințele, mirodeniile (coriandru, usturoi, muștar). Reacțiile alergice au loc, de obicei, la doar câteva minute după ingerarea alimentului, fiind însă posibilă declanșarea și după un interval mai lung, de până la câteva ore. Simptomele întâlnite sunt: iritație umflată, roșiatică și uscată, nas înfundat sau, dimpotrivă, nas care curge, strănut sau tuse ușoară și uscată, ochi roșii și umezi, mâncărime la ochi, mâncărimi în gură sau în interiorul urechii, gust ciudat în gură, jenă stomacală, crampe, vomă sau diaree. Câteodată, mai ales în cazul alergiilor la arahide, nuci, pește sau fructe de mare, reacțiile adverse pt fi severe: dificultate de a respira sau de a înghiți, gât, limbă sau buze umflate, stare de slăbiciune, confuzie sau leșin, dureri în piept, bătăi slabe ale inimii (5).

Intoleranțele alimentare apar în situația în care organismul nu poate digera în condiții optime un anumit tip de hrană. Cele mai comune substanțe care conduc în mod frecvent la intoleranțe sunt: lactoza (principalul carbohidrat din lapte și lactate), sulfiți (se găsesc în vin, sucuri acidulate), gluten, fructoză (un carbohidrat care se găsește în fructe și în siropul de porumb) (6). Principalele simptome ale intoleranței sunt: balonarea, discomfort digestiv, dureri de cap sau migrene, amețeală, dureri abdominale, acnee, lipsă de energie, cearcăne și o stare generală proastă.

Un loc special în spectrul intoleranțelor îl poartă intoleranța la lactoză, măcar și prin prisma faptului că este cea mai răspândită în lume. Dar ce este aceasta și de ce este atât de răspândită? Ei, bine, intoleranța la lactoză reprezintă incapacitatea organismului de a digera lactoza, cauza fiind deficiența aparută în mod normal după perioada de alăptare a enzimei intestinale numită lactază (aceasta are rolul de a descompune lactoza în glucoză și galactoză, permițând, apoi, absorbirea acestor carbohidrați din intestinul subțire). Astfel, exista o genă (LCT) care furnizează instrucțiunile necesare producerii de lactază și care este programată să-și diminueze gradual activitatea, până la dispariție, odata ce este depașită varsta normală a alăptării.

Incidența intoleranței la lactoză este de aproximativ 75% din populația lumii, fiind cea mai crescută în rândul populațiilor provenite din Africa, Asia și America de Sud (peste 90%) și cea mai scazută în cazul locuitorilor din nordul Europei (aproximativ 5%). În afară de forma de intoleranță despre care am vorbit până acum și care se numește intoleranță primară, există și cea secundară, care apare, câteodată, în urma unor afecțiuni cronice (boala Crohn sau boala celiacă) sau acute (gastroenterită). De asemenea, mai există o formă de intoleranță aparută încă de la naștere (congenitală); aceasta este cauzată de o mutație a genei LCT și apare extrem de rar.

Toate acestea fiind spuse, închei pentru moment acest periplu prin lumea alergiilor, sensibilităților și intoleranțelor alimentare. Evident că nu am pretenția de a fi acoperit în mod complex și complet acest subiect. De altfel, acest lucru nici nu ar fi fost posibil; însă sper că am reușit să sintetizez un număr de informații suficiente pentru a da o minimă direcție și poate chiar o mână de ajutor celor care se confruntă cu astfel de situații. Până la următorul prilej cu care voi redeschide acest subiect, mai vreau să fac o singură precizare: singura modalitate de a combate aceste alergii sau intoleranțe este eliminarea totală a alimentelor care le-au produs. Din păcate, altă metodă nu există. De asemenea, din cauza faptului că diagnosticarea acestor probleme este de multe ori dificilă, vreau să vă lansez invitația tuturor celor care experimentează măcar o parte dintre simptomele amintite în articol de a-mi adresa orice fel de întrebări pe această temă. Promit că voi răspunde tuturor și voi face tot posibilul să vă ajut.

Te invit să urmărești îndeaproape articolele viitoare, în care voi dezvălui cele mai interesante, noi și folositoare informații cu privire la sănătate și nu numai. Iar pentru a fi sigur că nu pierzi următoarele noastre postări, te poți abona la newletter-ul meu periodic completând formularul de mai jos.

[mailpoet_form id=”1″]

Referințe:

(1) https://celiac.org/celiac-disease/understanding-celiac-disease-2/what-is-celiac-disease/

(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24533607

(3) https://www.beyondceliac.org/celiac-disease/non-celiac-gluten-sensitivity/what-is-it/

(4) https://www.celiac.ca/gluten-related-disorders/non-celiac-gluten-sensitivity/

(5) https://www.webmd.com/allergies/food-triggers#1

(6) https://www.webmd.com/allergies/common-food-intolerances#1