De ce despre alergiile alimentare?
Din ce în ce mai frecvente, alergiile alimentare afectează până la 10% din populație (în țările dezvoltate 1 din 10 copii suferă de o alergie alimentară) și însoțesc adesea alte boli alergice cum ar fi dermatita atopică, astmul și rinita alergică. Sunt declanșate de un răspuns imun eronat, hiperreactiv față de proteine alimentare, iar alimentele cel mai frecvent implicate sunt arahidele, alunele, proteinele laptelui de vacă, oul, grâul, soia, peștele, fructele de mare și semințele (ex. susan), cu particularități legate de vârsta pacientului (alergiile la alimente, altele decât fructele de mare, legume și fructe, sunt mult mai frecvente la copii). (1)
Impactul social și emotional al alergiilor alimentare este foarte important mai ales că “se instalează” in perioada copilăriei mici.
Alergiile alimentare pot afecta major calitatea vieții copiilor prin:
Aportul de alimente este esențial pentru creșterea, dezvoltarea și funcționarea corectă a organismului nostru din prima zi de viață.
În mod normal, sistemul nostru imunitar ne protejează de acțiunea agenților patogeni din mediu (virusuri, bacterii, paraziți) care ar putea determina apariția bolilor și infecțiilor.
Sistemul imunitar este diferit de celelalte sisteme ale corpului deoarece, pentru îndeplinirea funcției sale, implică mai multe organe și structuri (globule albe, celule specializate, măduva spinării, vase limfatice etc).
Foarte pe scurt: rolul sistemului imunitar este să identifice agenții patogeni-antigenele care ne pot pune viață în pericol și să ne apere începând să sintetizeze anticorpii (specifici și nespecifici).
Însă, uneori, sistemul nostru imunitar poate considera anumite componente alimentare, de natură proteică, ca fiind agenți patogeni și începe sa sintetizeze, în mod eronat, anticorpi, binecunoscutele imunoglobuline E (IgE) în vederea apărării corpului.
Aproape orice compus care conține o componentă proteică poate fi o sursă alergenică. Se cunosc peste 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare din care au fost izolate peste 400 de alergene alimentare.
Ce este Alergia?
Alergia este o reacție anormală și exagerată a sistemului imunitar al unei persoane la contactul cu anumite substanțe obișnuite din mediul inconjurator, numite alergene.
Ex de alergeni: medicamente, fân, alimente, păr sau epiteliul animalelor de companie, obiecte din latex, acarieni, venin de albină, polen de ambrozie, puf etc.
Există o anumită predispoziție genetică de a dezvolta diverse alergii dar și compoziția florei intestinale, obiceiurile alimentare din familie sau diversificarea din primul an de viață, pot influența susceptibilitate indivizilor față de anumiți alergeni.
În 2014, pentru Europa s-au legiferat ca având potențial alergen 14 tipuri de alimente:
Tot în 2014 a intrat în vigoare noua lege emisă de Uniunea Europeană în legatură cu alergenele din alimentele preambalate sau preparate în restaurante, cafenele, fast-food-uri, supermarket-uri și pub-uri. Cele14 alergene vor fi obligatoriu subliniate pe eticheta alimentelor dacă sunt folosite ca ingrediente în mâncarea preambalată sau gătită. Producătorii din domeniul alimentației pot alege metoda de evidențiere a alergenelor conținute în mâncarea vândută în bold, italic, subliniate;
Ce informații sunt menționate obligatoriu pe eticheta unui produs alimentar?
1.alergenele alimentare
2.ingredientele modificate genetic
3.aditivii alimentări
4.valoarea energetică (în kcal și kj)
5.cantitatea netă
6.proteinele (în grame)
7.glucidele totale (în grame), zaharul adăugat
8.lipidele totale (în grame) saturate
9.termenul de valabilitate
10.detalii despre producător
11.condiții recomandate de depozitare
12.instrucțiuni de utilizare – unde este cazul.
Alergia alimentară este o reacție la care participă întotdeauna sistemul imunitar. Pentru a se manifesta alergia la un aliment este necesară o sensibilizare prealabilă și apare, de obicei, la scurt timp după consumul alimentului respectiv. Alergia alimentară este mereu reproductibilă. Poate pune viața pacientului în pericol.
Cum se derulează o reacție alergică?
În alergia alimentară este interzis orice contact cu alergenul! Contactul accidental cu acesta, chiar și cu niște cantități foarte mici, cu urme, poate declanșa o reacție alergică severă acelor persoane care sunt puternic sensibilizate!
O posibilă alergie se poate transmite inclusiv prin saliva.
Expunerea inițială, sensibilizantă, la un alergen alimentar se poate produce pe calea digestivă, chiar și prin laptele de mamă, cutanată, prin pielea inflamată (dermatita atopică) și pe cale respiratorie.
Nu întotdeauna putem distruge alergenii alimentari prin prepararea termică (coacere, fierbere) a alimentelor. Alergenicitatea poate fi influențată prin preparare și e bine să avem în vedere atunci când alegem o anumită strategie de prelucrare a alimentelor pentru că alergenele alimentare au o stabilitate diferită atât la digestie, cât şi la prelucrarea termică.
Intoleranța alimentară are la bază un deficit enzimatic și nu presupune participarea sistemului imunitar (excepție celiachia care este boală autoimună).
Intoleranța alimentară poate surveni în absența sensibilizării și apare după câteva ore de la consumul alimentului. De asemenea, apare inconstant, depinde de cantitatea de aliment consumată. De cele mai multe ori nu pune viaţa pacientului în pericol și nu are protocoale de desensibilizare.
Cea mai cunoscuta este intoleranta la lactoză (zahărul din lapte) a persoanelor adulte. Explicația este simpla, după vârsta de 3 ani sinteza de lactază (enzima care metabolizează lactoza) începe să scadă iar în cazul consumului mare de produse lactate nefermentate apar crampe, balonări, dureri de cap, diaree, oboseală etc.
Pentru tratament specialiștii recomanda dieta FODMAP cu cantități reduse de carbohidrați.
Sunt situații (nu întotdeauna) când copiii dezvoltă în timp toleranța imunologică și astfel scapă de alergiile alimentare pe care le-au dezvoltat în copilărie. Este cazul alergiilor la lapte, ouă, gluten sau soia până în jurul vârstei de 5-7 ani. Alergiile la arahide, alune, nuci, pește sau fructe de mare pot persista însă toată viața.
Deși este mai des întâlnită în copilărie, alergia alimentară poate să apară la orice vârstă. Anumite tipuri de alergii se manifestă mai ales la vârsta adultă: alergia la fructele de mare, pește, nuci, arahide. Odată apărute, alergiile alimentare sunt imprevizibile!
Reacțiile alergice alimentare pot fi atât imediate, cât și tardive.
La producerea reacțiilor alergice imediate participă anticorpii de tip IgE. Ele pot avea diverse manifestări clinice cutanate, digestive, respiratorii, cardiovasculare sau neurologice. Intervalul de timp poate să varieze de la câteva minute la 3-6 ore.
Reacții alergice alimentare tardive au la bază un mecanism imunologic non-IgE.
Odată ce a apărut o alergie alimentară este bine să mergem la medicul alergolog! Acesta va investiga situația și ii va prezenta pacientului (sau părintelui acestuia), care sunt direcțiile de urmat. Ce este bine sa mănânce și în ce combinații, cum să se ferească de alți posibili alergeni înrudiți și cum să acționeze în cazul unei noi reacții alergice.
De asemenea, tot doctorul specialist o să îi prezinte posibilele alergii încrucișate alimentare și respiratorii. Cu toții cunoaștem realitatea din ultimii ani cu alergia la polenul de ambrozie, dar în ce fel poate sa influențeze manifestările unui sugar sau a unui bolnav de astm doar medicul poate stabili.
Se recomandă o atenție sporită la folosirea produselor cosmetice. Acestea conțin agenți de colorare, conservare, parfumuri, filtre de protecție solară, dar și ingrediente naturale care pot iniția sensibilizări alergice față de alergeni alimentari, care pot declanșa și reacții alergice la cei care au diverse alergii alimentare.
O sensibilizare alergică poate fi declanșată prin intermediul preparatelor cosmetice de tipul săpunului care conține proteine hidrolizate din grâu (acesta conține gluten).
În afara bebelușilor și copiilor mici și sportivii pot întâmpina probleme cu alergiile în cazul consumului unor alimente recomandate dietei lor. Băuturile energizante, batoanele proteice, gelurile și pudrele conțin fructoză, arome, coloranții, proteine din zer, gluten, orz, cacao, nuci, lapte degresat și multe alte preparate din plante cu potențial alergen.
Fără a intra în subiectul sensibil al vaccinării este bine de menționat ca alergia la ou nu mai reprezintă o contraindicație pentru vaccinarea cu ROR (rujeolă, oreion și rubeolă), pentru că vaccinul este cultivat pe fibroblaști de embrioni de pui și nu pe ou embrionat, astfel încât conținutul în proteine de ou este nedetectabil.
Aditivii sunt substanţe adăugate alimentelor sau preparatelor farmaceutice în scopuri multiple (culoare, gust, prelungirea termenului de valabilitate, rezistenta la sucul gastric, miros și multe altele). Ei sunt trecuți pe listele de ingrediente notați cu o literă mare (în general litera E) urmată de cifre. Sunt diferite tabele pe internet cu denumirile și rolul lor.
De exemplu sulfiții, care fac parte dintre cei 14 alergeni alimentari legiferați în UE și sunt utilizați în industria alimentară și farmaceutică pentru proprietățile lor antioxidante și de conservare. Sursele alimentare de sulfiți sunt nenumărate de la băuturi (sucuri de fructe, băuturi alcoolice), la cartofi deshidratați, dressinguri, toppinguri din fructe, produse din soia, ketchup, sirop de arțar, jeleuri, batoane de cereale, aluaturi, mezeluri, gelatină, murături, gemuri și siropuri din fructe. Concentrația lor în produsele alimentare nu trebuie însă să fie mai mare de 10 ppm-părți per milion sau mg/kg).
Reacțiile adverse la conservanți, coloranți și alți aditivi alimentari se produc printr-o multitudine de mecanisme și este greu de demonstrat dacă este vorba despre alergii sau intoleranțe alimentare.
Dacă noi sau copilul nostru manifestă o reacție alergică primul lucru recomandat să îl facem este să consultăm medicul specialist pediatru și/sau alergolog. Nu dăm fuga pe FB sau alte forumuri de pe net și începem să ne prezentăm situația și să cerem soluții pentru rezolvarea problemei.
Situația poate fi simpla, o indigestie, o ușoară intoleranță la o cantitate crescută dintr-un anumit aliment sau poate fi gravă, extremă chiar și care poate influența sănătatea copilului. Nu facem experiențe și încercări cu tubul digestiv al bebelușului sau copilului mic. Dacă o prietenă i-a dat copilului ei o anumită formulă de lapte nu înseamnă că și al meu o sa fie fericit cu același lapte.
Istoricul fiecăruia, moștenirea genetică, specificul gastronomic al familiei și mulți alți factori pot să particularizeze soluția în cazul fiecărui copil. Și așa și trebuie pentru că fiecare copil este unic și sistemul lui digestiv și imunitar de asemenea.
După ce se fac panelurile de alergeni vin rezultatele. Atenție: prezența IgE-urilor specifice față de anumite alimente confirmă o sensibilizare alergică și nu neapărat o alergie alimentară! De asemenea, nivelul IgE-urilor nu se corelează totdeauna cu severitatea simptomatologiei!
Specialiștii în a lergologie susțin că între 30-50 % dintre copiii care au diverse sensibilizări alergice la alimente nu reacționează la acestea. Un test cutanat pozitiv sau prezența anticorpilor IgE trebuie să se interpreteze doar în context clinic.
În lipsa simptomatologie clinice, nu se recomandă excluderea alimentului respectiv din dietă. Consumul acelui aliment, față de care dezvoltase toleranță, după o perioadă mai mare de 3 luni, poate să fie însoțită de reacții alergice severe.
Confirmarea sau excluderea unei alergii alimentare TREBUIE stabilita de doctorul specialist. Acesta ia în considerare istoricul clinic al pacientului, valorile IgE-urilor, rezultatele testelor cutanate și evident are experiență în interpretarea lor particularizată. Abia după aceea stabilește diagnosticul și face recomandările de alimentație urmând să reevalueze pacientul ori de cât ori este nevoie până când situația devine sigură.
În ultimii ani, alergiile alimentare sunt din ce în ce mai întâlnite. Conform AREA (Asociația română de educație în alergii) în întreaga lume sunt peste 250 milioane de persoane care suferă de alergii alimentare și dintre aceștia 17 milioane sunt europeni. În ultimii 10 ani, numărul cazurilor noi de alergii alimentare s-a dublat, iar numărul spitalizărilor datorate reacțiilor severe a crescut de 7 ori. Statisticile arată că 4-7% dintre copii suferă de una sau mai multe alergii alimentare, respectiv 1 din 13 copii în USA și 1 din 20 în Europa. 8% dintre aceștia au risc de anafilaxie.
Alergia alimentară este principala cauză de anafilaxie în segmentul de vârstă 0-14 ani. Dintre cauzele care determină acesta creștere a numărului cazurilor enumeram:
Anafilaxia este cea mai severă formă de manifestare a unei reacții alergice alimentare. (2)
Ea apare brusc, se poate derula cu o mare rapiditate și poate pune în pericol viața persoanei afectate dacă nu se intervine prompt. Cu alte cuvinte, anafilaxia este o urgență medicală.
Orice persoană care a fost diagnosticată cu o alergie alimentară IgE mediată poate să aibă un risc de anafilaxie și ar trebui să poarte autoinjectorul cu adrenalină primit ca recomandare de la medicul alergolog.
În cazul diagnosticări cu alergie alimentara la alimentul X, singura soluție viabilă cunoscută și recomandată este evitarea contactului cu alimentul respectiv.
Astfel, dacă bebelușul este alergic la proteina din lapte este foarte important sa primească o formula speciala, elementara pentru sugari, hipoalergenica, completa nutritional, pe baza de aminoacizi.
De asemenea, pentru managementul dietetic al sugarilor cu manifestari de intoleranta gastrointestinala, exprimate cel mai adesea prin diareea severa sau cronica poate fi recomandata o formula hipoalergenica, completa, echilibrata, semielementala, pe baza de proteine din zer, extensiv hidrolizate
În cazul în carere ne confruntam cu o intoleranță la lactoză, putem încerca o formula conceputa pentru sugarii, Lactose Free.
Exista o gamă destul de mare de formule speciale pentru sugari, complete nutrițional, cu aport energetic ridicat, pe baza de aminoacizi și nucleotide la nivele asemanatoare cu cele din laptele matern.
Primul an de viață este crucial pentru sănătatea tubului digestiv al bebelușului în vederea creșterii și dezvoltării normale a viitorului individ. Pentru că opțiunile de alimente sunt reduse, iar laptele este centrul alimentație sugarului, evident că o alergie la proteina din lapte poate determina probleme serioase atât bebelușului cât și familiei sale. De aceea insist pe o colaborare foarte strânsă a mamei cu medicul pediatru și cu alți specialiști (alergolog, dermatolog) pentru a putea face împreună o echipă. Un jurnal alimentar corect completat de către mamă, împreună cu toate celelalte semne clinice ușurează mult sarcina medicului.
Soluțiile de tratament trebuie sa vina din cabinet și nu de pe internet!
Revenind la cum ne ferim de un aliment în cazul în care suntem diagnosticați cu alergie la acel produs, cea mai buna masura de tratament a alergiei la ouă este, evident, evitarea completă a ouălor si a preparatelor alimentare care le conțin (ou, omletă, maioneză, prăjituri, paste sosuri, sniteluri sau anumite cocteiluri). Astfel, persoanele care sufera de alergie la oua este bine sa citeasca cu atentie etichetele tuturor produselor alimentare pe care le cumpara pentru ca proteina din ou poate fi cuprinsă în diferite denumiri (Albumina, ovalbumina, globuline și altele).
In ceea ce priveste glutenul, o proteina care se gaseste in grau, secara, orz sau ovaz starneste din ce in ce mai multe controverse. Conform ultimelor studii, aproximativ 7,5% din populatia globala nu o poate tolera, avand o forma de alergie, intoleranta sau chiar o afectiune autoimuna greu depistabila, cu efecte deosebit de grave asupra organismului, cum este si boala celiaca (apoximativ 1% din populatie).
Pe langa produsele de panificație și cerealele de la micul dejun, la care ne așteptăm sa conțină gluten, îl regăsim chiar si in produse la care nici nu ne gandim, fiind folosit pentru cresterea aportului proteic sau ca baza pentru inglobare si sustinere, iar acest lucru poate fi si extrem de periculos pentru persoanele care sufera de intolerante, alergii sau de boala celiaca.
Inghetata, seitanul, sosul de soia sau diferitele dressing-uri pentru salata, mirodeniile sub forma de pudre, ciocolata, alcoolul, murăturile, mezelurile, mancărurile prajite, cipsurile cu arome, supele crema sunt doar o serie de alimente in care deseori se regaseste ascuns glutenul.
Prima recomandare este citirea cu atentie a ambalajului inainte de a le cumpara și consuma.
Dacă nu avem voie sa consumăm nuci și/sau arahide este recomandat sa evitam toate dulciurile și produsele de patiserie dar și multe alte mixuri sau preparate care ar putea conține urme din acestea.
Susan este prezent în salva, chifle sau covrigi, produse de cofetarie, tahini sau pesmet.
Soia este de mult timp considerată un posibil alergen și este bine identificată pe ambalajele produselor alimentare și cosmetice. Din păcate este foarte răspândită și este greu de identificat produse care sa nu conțină soia sau urme.
Când ești alergic la pește nu este recomandat nici măcar să stai în incinta unde se gătește peștele, nu ai voie să mănânci diverse preparate din pește sau alimente care au fost gătite folosind aceleași ustensile.
Alergia la muștar este mai Putin întâlnită la noi dar e bine sa știm în caz ca o avem ca sa identificam alimentele care ne-ar face rău.
Telina, in special tija acesteia este prezenta în supele de legume dar și în concentratele de condimente.
In ceea ce privește fructele de mare sunt ompartite în 2 categorii: cele cu corp moale (moluștele) și cele cu corp articulat (artropodele). În ultimii ani și în bucătăria noasta au început sa fie din ce în ce mai prezente preparate cu fructe de mare. Din cauza mediului de viata, modului de prindere și manipulare, este greu de delimitat (scoicile de creveți sau homarii de alte calamari și așa mai departe și chiar de peste) așa ca cine are alergie la una dintre grupe e bine sa fie atent și la celelalte posibile contaminări.
In cazul in care copilul tau are o alergie alimentara, este extrem de util sa folosesti un checklist (3) special construit pentru a aminti in permanenta, tie si familiei tale, care sunt cei mai importanti pasi care trebuie indepliniti pentru siguranta copilului tau, atat in interiorul casei, cat si oriunde in exterior. Iata care sunt cele 7 aspecte de care trebuie neaparat sa tii seama:
2. Invata cum se trateaza o reactie alergica. In plus, familia si toti celelalte persoane care supravegheaza copilul trebuie sa stie cum se utilizeaza o injectie cu epinefrina, cum ar fi EpiPen-ul, atunci cand simptomele pun in pericol viata celui mic.
3. Invata bine factorii declansatori. Cere cadrelor medicale o lista completa cu acesti declansatori si invata cum sa-i identifici, cu atat mai mult cu cat unii dintre acestia pot fi intalniti sub mai multe denumiri. Fii atent(a) la declansatorii ascunsi care se pot gasi uneori in produse cum ar fi sapun, medicamente sau cosmetice.
4. Verifica intotdeauna etichetele. Acestea trebuie sa fie citite cu mare atentie, chiar daca ai mai folosit aceste produse in trecut, existand oricand posibilitatea sa fie folosita o reteta noua, care contine declansatori.
5. Asigura-te ca cel mic intelege bine propria alergie. Copilul trebuie sa devina interesat de propria sanatate si sa cunoasca alergia, declansatorii, care sunt situatiile potential periculoase si cum sa ceara ajutor la nevoie.
6. Evita declansatorii. Este indicat sa eviti, in general, toate alimentele/ produsele care contin declansatori ai alergiei, aceasta fiind alegerea cea mai sigura pentru copilul tau. De fapt, este bine ca acestea sa nu existe deloc in casa ta. Atunci cand se mananca in oras, informeaza pe cei care servesc ca mancarea nu trebuie sa contina respectivii declansatori.
7. Ocupa-te de educatia persoanelor din jurul vostru. Fie ca este vorba de rude, profesori, prieteni sau vecini, este esential ca toti cei care intra in contact cu coplul sa fie constienti de implicatiile alergiei si sa inteleaga importanta evitari oricarui declansator. In cazul in care copilul tau sufera de o alergie severa, acesta trebuie sa poarte in permanenta o bratara speciala.
Cosmeticele, rechizitele școlare, unele medicamente pot să conțină alergeni alimentari.
In afara de cei 14 alergeni despre care am discutat există o serie de alte alimente care pot provoca reacții alergice și, cu atât mai mult cu atât acestea sunt mai rare, este foarte bine să acordăm atenție și acestora, fiind conștienți de existența lor și de eventuala apariție a oricăror simptome specifice: carnea roșie, mango, gelatina, nuca de cocos, merele, bananele, citricele (4).
Atenție! Informațiile prezentate aici nu înlocuiesc consultul medical de specialitate, realizarea analizelor recomandate si interpretarea lor de către specialistul sau medicul curant al pacientului și, evident, nu stabilesc diagnosticul sau tratamentul.
Specialistul recomandă dieta, restricțiile adaptate afecțiunii/afecțiunilor asociate!
Vă recomandăm să nu vă bazați decizia referitor la achizitionarea și consumare a unui produs exclusiv pe informațiile prezentate pe internet sau în diverse articole și prezentări!
Insist să citiți eticheta produsului și atenționările de pe produs înainte de a-l consuma!
Articol aparut in Nr.1/2021 Cărticica practica
Referințe:
(2) https://www.educatie-alergii.ro/anafilaxia/
(4) https://www.mariamartac.ro/10-alergii-alimentare-mai-rar-intalnite-de-care-este-bine-sa-tii-seama/
(1) https://www.sraic.eu/stiri/campania-„problema-globala-alergiilor-alimentare
Alimentele bogate în proteine, cu un conținut scăzut de calorii, sunt o modalitate excelentă de a vă asigura dieta plină de nutrienții de care aveți nevoie. Sunt o opțiune perfectă pentru cei care încearcă să slăbească dar și să își păstreze redus țesutul gras. În...
Alimente delicioase care te ajută să slăbești? Sună prea frumos pentru a fi adevărat. Fără îndoială: Pierderea în greutate se reduce la o simplă matematică. Trebuie să mănânci mai puține calorii decât consumi. Anumite alimente ne pot ajuta să slăbim mâncându-le...
0 Comentarii